E un moment tare ciudat si m-a facut sa ma gandesc la scrisoare. Se va implini curand un an de cand am scris-o. E asa importanta si in acelasi timp..plina de amintiri. Stateam pe beton si scriam..a venit cineva la mine(era o fata,recent i-am uitat numele..nu ca l-as fi stiut,desi era prietena cu Mara)..a vazut ce scriam,dar era in romana. Din tot ce a vazut probabil a inteles doar 'Cher' si 'Lundi,a l'ecole'.
ah..la cei 14 ani ai mei viata e hard(a)..nimeni nu te asculta..nimeni nu te baga in seama. Ma rog,sunt persoane care fac asta,dar pur si simplu tu vrei atentia altora.
Nimic nu merge bine si..Doamne..ajungi asa intr-o situatie in care stai in ploaie,cerul e tampit de intunecat si in acelasi timp senin..uitandu-te la ploaie,dupa cateva mini secunde simti foarte puternic fiecare picatura care se izbeste de fata ta..le suporti si continui sa te uiti..iti pui mainile in par..ti le treci prin par miscand capul in sens aprobator,dar accentuat,simtind cum doar facand gestul asta se simti mai bine. E gestul disperarii care te ajuta..Da,stiu,e foarte bizar,nebunesc,tampit si copilaresc ca eu sa zic asa ceva.. ce..sunt adultii care nu mai stiu cum sa plateasca facturile,unde sa gaseasca un pod sub care sa locuiasca gratis..ei au probleme mai mari. Dar nu-s mai mari.Problemele sunt toate la fel,nu conteaza la ce varsta. Fiecare are o rezolvare,dar cateodata suntem prea disperati ca sa o vedem. Si acum cineva ar spune ca de ce o pustoaica de 14 ani isi face probleme atunci cand nici nu trebuie sa le duca grija. Poate ca pur si simplu-mi place sa fiu putin mai matura,sa cred ca am probleme si sa ma antrenez de pe acum pt cele care vor veni..alea 'grele'.cred ca unii asteapta prea multi ca sa aiba probleme,le e si frica sa le aiba.
Ah,si uite cum i-ar imi face bine sa dezbat astfel de chestii aici..pt ca e ca si cum mi-as da singura rezolvarea. Si daca n-o sa mearga..o sa fac ce stiu mai bine: o sa plang,o sa ma simt omorata de ..ea(pt ca e o singura persoana care poate sa-mi transforme micile probleme in adevarate cosmaruri,si se pare ca-i si place sa faca asta)..si ..asta e,keep going. O sa merg mai departe pur si simplu. Pfiu,si deja mi-e frica. Acum 5 secunde ziceam ca a facut bine sa dezbat putin problema intre mine si blog,ca mi-a deschis putin orizontul la culoare..dar ma rog,toate problemele mele de copil merg intr-un singur loc si nu cred ca pot face altceva decat sa le confrunt ca un copil curajos. Se pare ca la asta sunt chiar buna,numai la asta sunt buna,de fapt..
Thanks for listening,but the donutts are vis a vis..
Postări
VAMA 2012 la Sala Palatului
Cu 1 zi în urmă
4 spuse geniale.:
ohh, ce sweet cum iti faci tu griji. unde ziceai ca sunt gogosile alea?
Now seriously, asculta la mine aci: in cea mai de cacat zi a ta, atunci cand problemele sunt cele mai multe, atunci cand tot ce ti se pare ca e rau s-a putut intampla, iesi afara si uita-te, uita-te la ce frumoasa e satul asta al nostru, uita-te la dealuri, la nori, la soare. Uita-te la ploaie daca vrei ca sa vezi ce frumos cade din cer. Pentru ca intr-o zi dealurile nu o sa mai fie, o sa te uiti pe fereastra apartamentului si o sa vezi alte blocuri. Si in plus de asta, problemele de atunci vor fi reale, probleme, ca sa zic asa care prin rezolvarea lor te definesc ca om si iti stabilesc principii si oportunitati. Si atunci, cand o sa ai acele probleme, sa te gandesti la ziua aia de cacat in care ai iesit afara si ai sa vezi cat de fericita ai fost defapt. :)
Eu credeam ca sunt mizerabil, veneam de la scoala cu un prieten, si tot asa, mi-a zis sa ma opresc putin si sa ma uit in jur... la dealuri, la copaci.. la putinele flori ramase din vara. Eram trist, confuz, nu intelegeam. Peste aprox 6 luni a murit tatal meu, si mi-as fi dorit sa pot da timpul inapoi sa fiu iar... suparat :)
Greselile si problemele ne fac intr-adevar viata mai frumoasa, chiar daca nu observam. Pentru ca gresind avem oportunitatea sa ne ridicam inapoi, avem dreptul de a spune: "eu merit! am trecut si peste asta!". Daca viata ar fi numai distractie.. numai iubire si fericire.. parerea mea ca ar fi de cacat.
Scuza-ma ca am scris un comentariu aproape cat postarea ta :)) Take care! ;)
Uh,Florin,tocmai asta e.. ca eu ma chinui sa profit de problemele astea. Sunt eu mai ciudata,cateodata ma apuca disperarea,iau in serios totul..eh,ca la 14 ani (si nici nu-i am :-L).
Stii..din toata faza asta eu ma bucur cel mai mult pt un singur lucru: intr-o zi draguta si friguroasa de iarna,cu un laptop in fata sau ce-o mai inventa omenirea pana atunci,o sa-mi amintesc de ceva gen..asiverde si o sa folosesc ca materiale pt carti tot ce o sa gasesc in el. Intr-o zi o sa scriu multe multe lucruri intr-o carte draguta despre modul in care ne chinuim sa dezbatem niste probleme aici si cum ar trebui,de fapt,doar,sa ne uitam la cer si sa zambim. :)
da ma.. trebuie sa le salvam undeva daca la un moment dat ne decidem sa le stergem ;)) sa stii ca la asta nu m-am gandit :P
Pai la mine unul din motivele pt care scriu pe blog e si ca o sa folosesc in carti tot ce scriu..:d
salvasem,la un moment dat,niste postari..dar sa speram ca ramane blogspot in picioare pana ne gandim noi sa intram iar..
Trimiteţi un comentariu